Baietii n-au voie sa planga (Prima dragoste) - Gelu Diaconu

În acea perioadă incontrolabilă, simțeam că trupul meu se mișca de la sine, defăimându-mi voința și, în consecință, mă simțeam prins în vârtejul vieții care se derula violent în mine. Schimbările erau iscoditoare, iar trupul meu devenise o constantă sursă de pofte și dorințe, care puteau fi satisfăcute doar prin autoerotismul vinovat și excesele ce veneau în urma sa. Doream să scap de această versiune a mea și să eliberez viermele negru care îmi măcinase nopțile și mă făcea să simt o vinovăție constantă.